Pe data de 16 august 2015, atunci când pădurea e înverzită, păsările cântă, iar apele susură a viață, românii noștri din Italia se reîntorc pe meleagurile natale pentru a se reîntâlni cu părinții și cu frații lor și, nu în ultimul rând, cu biserica lor. Așa am vrut să simtă ei când vin în țară: că și biserica face parte din ceea ce înseamnă „acasă”, mai ales că de-a lungul celor 9 ani cât a durat ridicarea sfântului locaș, aceștia au trimis bani din străinătate pentru ca și satul lor să aibă biserică.
De aceea, i-am invitat să fim împreună la un grătar în curtea bisericii, să ne împărtășim gânduri și să revedem secvențe din anii care au trecut, cu oamenii noștri, cu faptele noastre, surpinse în fotografii...
De asemenea, la aceste momente, ne-am gândit ca începând cu acest an 2015 să socotim întâlnirea din august ca sărbătoare a satului. De ce? Pentru că atunci suntem reuniți cu toții, satul e plin de viață, oamenii sunt mai voioși, iar comunitatea e completă.
Sperăm ca la anul să fim sănătoși și înâlnirea noastră să fie și mai frumoasă!
